|
Pentru programare sau alte informatii ma puteti contacta la numarul de telefon 0754870821 sau completand formularul de contact
|
|
|
|
|
Avantajele cunoasterii limbii germane
Limba Germana aduce mai multe avantaje pentru noi datorita faptului ca este si o limba mai grea de studiat si de învatat, dar însa ofera foarte multe oportunitati pentru dumneavoastra, în special asigurarea unui loc de munca, si unei realizari pe plan financiar, ofera atât copiilor un viitor mai bun si un pas important pentru o noua cariera si pentru a prospera. Cu ajutorul acestei limbi veti putea avea siguranta de a va descurca în mai multe zone sau locuri de munca.
a) De ce este important sa studiem Limba Germana?
Germana este o limba de mare circulatie. Astazi se vorbeste în tari precum Austria, Elvetia, Luxembourg, Liechtenstein si câteva provincii din Belgia, Italia, Polonia, Franta, Danemarca. Si la noi în tara se vorbeste limba germana. Peste 60 de mii de oameni de la noi din tara vorbesc aceasta limba. De asemenea, limba germana face parte din cele trei limbi de circulatie ale Comisiei Europene. Desi avem tendinta sa credem ca mai multi europeni cunosc limba engleza, adevarul este ca mult mai multi vorbesc germana.
Poate ati auzit de la multa lume ca limba germana este dificil de învatat. În mare parte pe multi îi sperie multitudinea de consoane, iar fata de limba engleza poate ca suna ceva mai aspru, mai dur.
De ce am învata limba germana? În primul rând pentru ca face parte în continuare din grupul celor mai studiate limbi straine, alaturi de limba engleza si cea franceza. Un alt motiv pentru care trebuie sa învatam germana ar fi cultura poporului. Germania este o tara puternic culturalizata. Ar fi o diferenta daca am reusi sa citim marii gânditori ai lumii în limba în care si-au scris initial operele. La noi în tara germana ramâne în continuare a 3-a limba straina care se preda în scoli, licee si facultati. În plus în unele zone ale tarii exista licee germane. De asemenea la Timisoara exista un teatru german de stat, unde s-au strâns regizori de prin toate colturile lumii: Canada, Germania. Limba germana este o limba de circulatie atât la nivel European cât si în alte state din afara continentului. Folosind diverse instrumente de memorare atât vizuale cât si auditive lucrurile vor fi mult mai usoare.
b) Ce reprezinta limba Germana în ziua de azi?
Limba Germana este considerata azi una dintre limbile majore ale epocii, desi nu se compara ca numar de vorbitori cu Spaniola, Franceza, Engleza, Chineza sau Indiana. Totusi, Germana este extrem de importanta din cauza puterii economice a tarilor vorbitoare a limbii. Majoritatea vorbitorilor de Germana sunt concentrati în Europa Centrala, în tari precum: Austria, Polonia, Lichtenstein, Luxemburg si câteva zone din Elvetia, Belgia, România si Italia. Evident, pe lânga acestea se adauga Germania, tara de origine a limbii.
c) Limba germana este cea mai vorbita limba în Europa
Din ce în ce mai multi oameni au drept limba nativa limba germana si nu este de mirare având în vedere cele 83 milioane de locuitori ai Germaniei fiind cea mai populata natie a Europei . Totusi nu numai locuitorii Germaniei vorbesc limba germana , este de asemenea limba oficiala si în Austria, Elvetia , Luxemburg si Liechtenstein. De asemenea , este limba nativa a populatii concentrate în zone precum nordul Italiei, estul Belgiei, Tarile de Jos, Danemarca, estul Frantei, parti ale Poloniei, Republica Ceha, Rusia, Romînia si în alte parti ale Europei.
În timp ce învatatul limbii germane te poate conecta cu 120 de vorbitori nativi pe întreg globul trebuie sa nu uitati ca multi oameni vorbesc si învata limba germana ca a doua limba. Este a treia limba în lume si a doua ca popularitate în Europa si Japonia, dupa engleza bineinteles.
d) Germania este a patra putere economica din lume si este nr.1 la export în lume
Germania este a patra putere economica din lume si o putere extraordinara
în Uniunea Europeana . In anul 2007, în al cincilea an la rând si în ciuda problemelor monezii euro - Germanii erau campioni ai exportului. Tara a exportat bunuri în valoare de 940 de miliarde de dolari , chiar în fata exporturilor Americii. De la masini la masinarii si echipament industriale pâna la farmaceutice si produse casnice, afacerile din Germania câstiga foarte mult din export.
De asemenea nu trebuie sa uitam ca si Elvetia, o alta tara vorbitoare de limba germana are cele mai înalte standarde de viata din lume.
e) A sti limba germana înseamna oportunitati de servici
Daca am discutat despre puterea economica a Germaniei trebuie sa discutam si despre oportunitatile de cariera care se pot ivi atunci când stiti limba germana. Exista nenumarate companii multinationale raspândite în întreg estul Europei unde Germana este a doua limba vorbita dupa rusa. Companii precum BMW, Daimler, Siemens, Lufthansa, SAP, Bosch, Infineon, BASF si multe altele au nevoie de parteneri internationali. Japonezii, a doua putere economica din lume înteleg avantajele cunoasterii limbii germane : 68% dintre studentii japonezi studiaza limba germana.
f) Limba germana nu este asa de grea pe cât credeti
Daca stiti deja limba engleza atunci aveti un avantaj în învatarea limbii germane. Atât limba germana moderna cât si limba engleza moderna au evoluat din aceasi radacina a limbilor germanice. De asemenea si cunoasterea limbii romane reprezinta un avantaj. Daca întelegeti ...
g)Germana este necesara sau recomandata pentru foarte multe programe scolare si universitare
Contributia puternica a numerosilor vorbitori de limba germana în atât de multe arii de expertiza si domenii face cunoasterea limbii germane un avantaj pentru multe discipline .
Scurta prezentare a limbii germane :
Limba germana (în germana Deutsche Sprache, uzual Deutsch apartine grupului vestic al limbilor germanice. Formeaza împreuna cuneerlandeza un continuum dialectal.
Limba germana este vorbita ca limba materna de majoritatea populatiei înGermania, Austria, Elvetia, Luxemburg si Liechtenstein, în estul Belgiei, precum si în regiunea Schleswigul de Nord (Nordschleswig) din sudul Danemarcei, în regiunea autonoma Tirolul de Sud (Südtirol) din nordul Italiei, în voievodatul Opole al Poloniei si în regiunile Alsacia (Elsaß) si Lorena (Lothringen) din Franta. De asemenea, germana e vorbita ca limba materna de 45 mii de persoane în Cehia (mai ales în regiunea istorico-geografica Egerland) si de cca 110 mii de persoane în Ungaria (cu precadere în regiunea istorico-geograficaDunantul fiind folosita ca limba oficiala locala în orasul Sopron). În România, limba germana este vorbita de circa 60 mii de persoane.
În plus, limba germana este vorbita de un numar destul de mare de colonisti germani în SUA (cca 45 milioane de etnici germani dintre care 6,1 milioane utilizeaza germana ca limba materna), Canada (2,5 milioane de etnici germani dintre care 300 mii vorbitori nativi de germana), Mexic (90 mii vorbitori ca limba materna), Argentina (1,5 milioane de persoane cu descendenta germana dintre care 350 mii folosesc germana ca limba materna), Uruguay (40 mii de etnici germani, inclusiv 10 mii vorbitori de germana ca limba materna), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limba materna), Paraguay (250 mii vorbitori ca limba materna), Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de germana), Namibia (30 mii vorbitori ca limba materna), Rusia (450 mii vorbitori ca limba materna),Kazahstan (350 mii vorbitori ca limba materna) si Australia (cca 1 milion de etnici germani dintre care 200 mii mai ramân vorbitori nativi de germana).
Pronuntie si grafie;
Detaliile din aceasta sectiune se refera în primul rând la limba germana standard (Hochdeutsch). Pronuntia în celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronuntia standard.
Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joaca un rol important în limba germana. O vocala pronuntata lung sau scurt poate produce o diferenta între doua cuvinte care în rest sunt identice. De exemplu, Miete, cu i pronuntat lung, înseamna „chirie”, dar Mitte, cu i pronuntat scurt, înseamna „mijloc”, „centru”. Ofen, cu o lung, înseamna „cuptor”, „soba”, dar offen, cu o scurt, înseamna „deschis”. Dupa cum se observa din aceste exemple, în limba germana si substantivele comune sunt scrise cu initiala majuscula.
Pentru a distinge între vocale lungi si vocale scurte, ortografia germana foloseste consoane simple sau duble. Dupa vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble (tt, dt, ll, ck, mm, nn, ss, tz etc.), iar dupa vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple (t, d, l, m, n, s, z etc.). Pentru a se reda sunetul s dupa o vocala lunga sau dupa diftong, în scrierea germana se foloseste în multe cazuri, înca din evul mediu, si litera speciala ß, numita pe româneste „s dur” sau si „s ascutit” (scharfes S sau Eszett). Astfel: ich esse (= eu manânc) se pronunta cu e scurt, dar ich aß (= eu mâncam, am mâncat) se pronunta cu a lung.
Multa vreme pentru litera minuscula speciala ß nu a existat majuscula corespunzatoare. În loc de „s dur mare”, care nu a existat, se scria SS. Totusi, în iunie 2008 organizatiile internationale de standardizare ISO si DIN au hotarât introducerea literei majuscule „s dur” cu codul Unicode 1E9E. Motivul este normarea tehnicilor de scriere. Noua litera „s dur majuscul” înca nu este întâlnita în practica.
În germana din Elvetia si Liechtenstein litera ß nu se foloseste deloc, si în loc de ß se scrie ss.
O alta deosebire fata de româna, întâlnita în multe dialecte germane actuale, este faptul ca litera r se pronunta foarte voalat, si uneori nici nu se distinge acustic.
Vocalele a, o si u se folosesc si în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronuntiei lor. Umlautul se noteaza în scris cu semnul diacritic numit „trema”, format din doua puncte plasate orizontal deasupra literei: ä, ö si ü, iar la majuscule: Ä, Ö si Ü.
ä si Ä se pronunta asemanator cu un „e” românesc, dar foarte deschis;
ö si Ö se pronunta asemanator cu „eo”, asa ca în cuvintele românesti foen, bleu si loess.
ü si Ü se pronunta asemanator cu „iu”, asa ca în cuvintele românesti etui, führer si tul.
În loc de vocala cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe si ue (exceptie: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunta la fel ca si ä respectiv ö si ü.
Alte particularitati fonetice germane:
äu se pronunta (simplificat) ca si „oi”.
c se pronunta în multe cazuri ca si „t”;
e se pronunta deseori ca un „a”;
ei se pronunta ca si „ai”;
eu se pronunta (simplificat) ca si „oi”.
ge se pronunta ca „ghe”;
gi se pronunta ca si „ghi”;
j se pronunta ca un „i”;
r se pronunta în multe dialecte germane foarte voalat, eventual chiar de loc
s se pronunta în multe cazuri ca si „z”;
sch se pronunta ca un „s”;
sp se pronunta în multe cazuri ca si „sp”; în unele dialecte nordice se pronunta sp;
st se pronunta în multe cazuri ca si „st”; în unele dialecte nordice se pronunta st;
v se pronunta ca un „f”;
w se pronunta ca un „v”; exceptie:
în multe nume proprii germane, w-ul final nu se pronunta deloc: Beeskow; Treptow; Pankow; Bülow; Thiessow, si multe altele;
y se pronunta ca si „ü” (vezi mai sus);
z se pronunta ca un „t”.
Istorie
Dialectele care au trecut prin cea de a doua schimbare a vocalelor germane în Evul Mediu sunt considerate membre ale limbii germane.
Din motive de izolare geografica (munti înalti, paduri întinse) si din motive economice (rutele comerciale erau de obicei de-a lungul râurilor), limba germana a avut initial o multitudine de dialecte care s-au dezvoltat aproape independent. Din cauza ca pe teritoriul Germaniei de azi au existat multe state mici, nu a existat pentru mult timp nici o forta care sa actioneze pentru unificarea sau standardizarea germanei. Printre primele evenimente care au dus spre standardizare se numara traducerea Bibliei de catre Martin Luther (Noul Testament în 1521 si Vechiul Testament în 1534), care se bazeaza pe limba germana vorbita în popor si pe cea folosita în cancelariile habsburgice.
Germana înalta (Hochdeutsch) în sensul de germana standard s-a format în sec. XVI-XVII în baza dialectelor intermediare (Mitteldeutsch) între germana de sus si cea de jos. Lucrarile pentru mass media si în special cele scrise sunt aproape toate produse în Hochdeutsch, care este o limba universala înteleasa în toate zonele de limba germana de pe glob (cu exceptia prescolarilor în zone unde se vorbeste doar dialect - dar în era televiziunii, pâna si ei ajung sa înteleaga germana înalta, chiar înainte de a merge la scoala).
Germana înalta (Hochdeutsch) mai are însa si un alt înteles, anume totalitatea urmatoarelor limbi si dialecte: limbile germana standard, idis si luxemburgheza, dialectele din zona centrala si de sud a Germaniei, dialectele vorbite în Austria, Liechtenstein, Elvetia, Luxemburg, Tirolul de sud (Italia), Alsacia si Lorena (Franta), Belgia, Polonia, SUA, Rusia, România, Danemarca, precum si mai multe tari din America de sud si din sudul Africii.
Primul dictionar al Fratilor Grimm, ale carui 16 parti au fost publicate între 1852 si 1960, a fost si înca este cel mai complet census al cuvintelor din limba germana.
În 1880, regulile gramaticale si ortografice de la acea vreme au aparut în lexiconul Duden, numit asa dupa autorul lui, Konrad Duden. În 1901, aceasta carte a fost declarata definitia standard a limbii germane.
De atunci pâna în 1998 nu a mai avut loc o reforma majora a ortografiei. În 1998 s-a ajuns la decizia reformarii regulilor ortografice, adica la asa zisa ortografie germana „noua”, pentru care lingvistii germanisti din patru state germanofone, RFG, RDG (pâna la reunificare), Austria si Elvetia (cantoanele germanofone) s-au consfatuit timp de decenii.
Noua ortografie este obligatorie în Germania numai pentru scoli si anumite institutii de stat. (Situatia legala din Germania este ceva mai complexa din cauza structurii federale a statului, cu administratiei pe 3 nivele - federal, statal (pe landuri) si comunal. Însa, în vederea modificarii ortografiei oficiale, în Germania este suficienta o dispozitie la nivel ministerial (Erlass), nefiind nevoie si de o lege (Gesetz).)
Hotarârea din 1998 a constat dintr-un compromis: atât ortografia germana veche cât si cea noua au fost permise în paralel, pentru o perioada de tranzitie foarte lunga - pâna în anul 2005. Astfel, folosirea ortografiei vechi se marca în scoli cu rosu drept greseala, dar nu se scadeau puncte la nota.
Noul standard, obligatoriu de la 1 august 2005 în Germania, Austria si Elvetia, pune capat acestui paralelism si impune scolilor si institutiilor de stat ortografia noua. Însa numeroase personalitati, scriitori, institutii si firme se împotrivesc adoptarii noii ortografii, în general considerând-o nereusita. Landurile Bayern (Bavaria) si Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Vestfalia) precum si cantonul/orasul elvetian Berna au decis sa prelungeasca pe teritoriile lor paralelitatea ortografiilor cu înca un an. Marele cotidian (particular) de renume mondial Frankfurter Allgemeine Zeitung („F.A.Z.”) nu a acceptat deloc noua ortografie din 1998 si a continuat multa vreme sa aplice ortografia „veche”.
Din cauza numeroaselor reclamatii si în baza propunerilor facute de Comisia internationala pentru ortografia germana, Conferinta ministrilor culturii si învatamântului ai landurilor germane a aprobat în martie 2006 unele modificari aduse noilor reguli ortografice. Drept rezultat, noua ortografie germana revizuita (incluzând modificarile de ultim moment) a intrat în vigoare la 1 august 2006 (la începutul anului scolar 2006/2007 în Germania). Elvetia a decis de asemeni (în iunie 2006) adoptarea oficiala a ortografiei noi revizuite. Ortografia veche va fi însa tolerata în scoli, ca ortografie paralela, timp de un an în Germania, doi ani în Austria si trei ani în Elvetia.
La 22 iulie 2006 redactia dictionarelor normative Duden pentru limba germana (vezi www.duden.de) a publicat o noua editie, nr. 24, a îndreptarului ortografic, cu ultimele modificari. Noua ortografie, în varianta initiala, nerevizuita, fusese inclusa în editia nr. 21, din 1996, a îndreptarului.
Ca noutate absoluta, conform noii ortografii, revizuite, pentru numeroase cuvinte (circa 2% din lexicul inclus) sunt admise mai multe variante. În atâtea cazuri, redactia face totusi recomandari cu privire la varianta care ar urma sa fie preferata.
Ca o contributie la „pacificarea” ortografiei, principalele agentii de stiri si medii de informare germane au decis sa aplice o scriere unitara chiar si în cazurile de ortografie multipla.
Începând cu anul scolar 2007/2008, în scolile din Germania nu se mai tolereaza ortografia veche, iar erorile ortografice facute de elevi duc la scaderea notei.
Situatie actuala
Germana este limba oficiala în Germania, Austria si Liechtenstein, una din limbile oficiale în Belgia (alaturi de neerlandeza si franceza), Elvetia (împreuna cu franceza, retoromana si italiana) si Luxemburg (împreuna cu franceza si luxemburgheza), precum si limba oficiala regionala în regiunea autonoma Tirolul de Sud din nordul Italiei (alaturi de italiana), Raionul national german Halbstadt din Rusia (alaturi de rusa) si Raionul national german Azovo din Rusia (alaturi de rusa). Pîna în 1990 a fost si una dintre limbile oficiale ale Namibiei (alaturi de afrikaans si engleza; din 1990 este limb? nationala). Într-o serie de localitati din Danemarca, Polonia, Slovacia, Ungaria si România germana are statut de limba co-oficiala locala.
Totodata, germana este una dintre cele 3 limbi de lucru ale Comisiei Europene (alaturi de franceza si engleza), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, una dintre cele sase limbi oficiale ale OSCE si una din cele 4 limbi oficiale ale Asociatiei Europene de Liber Schimb.
Conform estimarilor germana este vorbita ca limba materna de cca 100-120 milioane persoane (mai ales în Europa Centrala), fiind limb? cu cel mai mare numar de vorbitori din Europa. Germana ramîne cea de-a treia limba straina studiata în lume (dupa engleza si franceza) cu toate ca influenta crescânda a limbii engleze a afectat în ultimul timp rolul limbii germane.
|
|
|
|
|
|
|
Cursuri Germana Zalau, Cursuri Germana Salaj, Meditatii Germana Zalau, Meditatii Germana Salaj
Profesor Germana Zalau, Profesor Germana Salaj, Ore Germana Zalau, Ore Germana Salaj
|
|
